Semestrul European: recomandări specifice de țară pentru România

În timpul semestrului european, statele membre își aliniază politicile bugetare și economice la normele convenite la nivelul UE. În acest context Comisia Europeană a publicat luni, 23 mai 2022, Raportul de țară pentru România în care au fost analizate principalele provocări socio-economice din țara noastră.

Unul din pilonii semestrului european este dedicat cercetării, dezvoltării și inovării. Este felicitată inițiativa Guvernului României de a apela la instrumentul ”Policy Support Facility” al programului-cadru Orizont Europa pentru a crește performanța sistemului de cercetare, dezvoltare și inovare, sprijinind integrarea organizațiilor naționale în Spațiul European de Cercetare (ERA), precum și capacitatea acestora de a accesa fonduri europene și scheme de granturi, alături de o bună guvernanță care va implica reforme consolidând carierea de cercetător și cooperarea între mediul de afaceri și cel academic.

Intensitatea în inovare are un trend pozitiv fiind concentrat însă în câteva regiuni. Sectorul tehnologiei informației, precum și cel al comunicațiilor este în plină expansiune în regiunile București, Ilfov, în Vest și Nord – Vest, dezvoltându-se frecvent centre de inovare. Actorii privați și publici din regiunea Nord - Est, împreună cu agenția de dezvoltare regională, au creat o comunitate de antreprenori de succes pentru a stimula antreprenoriatul.

Cercetarea și inovarea vor fi esențiale pentru dubla tranziție digitală și verde. Dincolo de adoptarea tehnologiilor existente, cercetarea și inovarea sunt esențiale pentru furnizarea de tehnologii noi și perturbatoare în domeniul energiei din surse regenerabile și de soluții de stocare a energiei pentru a sprijini tranziția. Alocările financiare adecvate, împreună cu obiectivele de cercetare și inovare clar articulate și obiectivele de finanțare sunt însă esențiale.

Prin reformele și investițiile din PNRR, România poate beneficia de creștere, deschiderea a noi piețe competitive, noi servicii, creșterea productivității.

Raportul felicită măsurile privind digitalizarea administrației publice prin abordarea fragmentării și a lipsei de interoperabilitate și prin eliminarea barierelor birocratice inutile. În ceea ce privește indicele economiei și societății digitale, România s-a clasat pe ultimul loc în dimensiunea serviciilor publice digitale în ultimii ani dar PNRR propune un set ambițios de reforme și investiții și alocă un buget considerabil. Va fi asigurată interoperabiltatea, dezvoltarea și implementarea unui cadru unitar pentru sistemul de cloud guvernamental care conectează până la 30 de instituții publice. Digitalizarea administrației publice urmează, de asemenea, o abordare sectorială prin măsuri legate de e-sănătate, digitalizarea sistemului de justiție, mediu, ocuparea forței de muncă și protecția socială, implementarea de formulare electronice pentru achiziții publice și o serie de servicii electronice.

Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării consideră că provocările cu care se confruntă sistemul de cercetare, inovare și digitalizare identificate de raport se constituie în obiective mobilizatoare care vor genera schimbări structurale în beneficiul sistemului.